Povestire scrisă de Emanuel Modoc, premiată de Adrian Schiop la concursul trimestrial de povestiri, „pentru narațiunea alertă, simțul fundalului social, coerența vocii (sictir, nevroză, dezabuzare), stilul dezinvolt, cinismul necăznit. Efect reușit de veridicitate în felul cum relatarea sare nevrotic de la una la alta – dar fără ca asta să atenteze la narațiune, din contră, adâncind-o, dându-i…