Povestire scrisă de Cristina Gagiu, apreciată de Lavinia Bălulescu la concursul trimestrial de povestiri – „monolog mișto”. Mă așezasem într-un colț al camerei și priveam toată scena. Mi se părea drăguță. Motanul meu tărcat, Florică pe numele-i (era tradiție de familie ca toate patrupedele blănoase din categoria asta să fie numite Florica sau cu ă, după caz)…

Citeşte mai departe →