Într-o noapte, pe Zâna Mătăluță o apucă hărnicia și plecă într-un ținut îndepărtat, să zicem Berceni. Acolo, surpriză-surpriză, nu era curent, beznă totală dacă mă-nțelegi. Ce să facă zâna, dacă tot bătu atâta drum, se apucă să caute pe nimeritelea, orbecăia practic, ce să mai. Şi uite-așa, după ce se lovi de trei ori în…

Citeşte mai departe →

Papucul uriaşului găzduia un şoricel alb, bun prieten cu Degetul mare şi pătrăţos, câteva seminţe de mac ce gâdilau Întâiul Mijlociu, o şopârlă amatoare de încolăciri în jurul Secundului Mijlociu, o fâşie de perdea dantelată, fină şi elegantă, pe măsura Inelarului Dichisit şi un corset de îndreptat bietele oscioare ale unui foarte mare Deget Mic….

Citeşte mai departe →

Sunteți sus în turnul Eiffel. Prin faţa voastră trece un balon cu aer cald. Cine/ce e în el? (Inspirație pentru următoarele trei texte.)

Citeşte mai departe →

Mama ţipând la mine să vin acasă.

Citeşte mai departe →

Un purice versat şi mustăcios, care face acrobaţii sus pe balon, merge pe o roată de bicicletă şi aruncă portocale în aer, pe care le prinde apoi cu vârfurile mustăţilor. Şi răspunde la numele de Jacques.

Citeşte mai departe →

În balonul cu aer cald este o afacere de nișă: o boulangerie pentru turiștii din vârful turnului Eiffel care au sărit peste micul dejun pentru a prinde răsăritul la înălțime. Și ce poate fi mai bun la aerul curat de sus decât un croissant cu cafea, livrate într-un mod original?

Citeşte mai departe →

Mistrețul mergea cuprins de-o boare de iubire, cu părul ridicat ţepos pe spate, cântând suav: „Dulcistreța, mi amore, Către tine vin c-un cuore Mare cât o lună coaptă, Să te-ncapă toată, toată”.

Citeşte mai departe →

Încălecă pe-un butoi şi se rostogoli la vale până la Dulcistreța, cântând de bucurie şi copleşit de gândul măreţ că n-o să mai fie singur de Dragobete. Ajuns la locul primei lor întâlniri, rămase mut de uimire. Dulcistreța se afla în faţa lui, sforăind dizgraţios sub un salcâm, într-o baltă de noroi. Nu mai rămăsese…

Citeşte mai departe →

Urcam scările de la metrou şi, când colo, un rotoronţ se izbi fix în mine, proiectându-mă la cinci centimetri de şina de tren. Un păzitordecorp de la Scorseze se încruntă imediat, cerându-mi dovada deţinerii unui titlu de călătorie.

Citeşte mai departe →

Rotoronţul este o specie culinară, o gustoşenie, de obicei cu ciocolată, în formă rotundă, perfectă. De exemplu: – Eşti un rotoronţ!, îi zise Lindt pătrăţoasa micuţului Biskrem.

Citeşte mai departe →