Voiam să gătesc ceva şi, fiindu-mi lene să cobor cinci etaje după cumpărături, am pus capul pe masa şi jap! mi-am retezat grumazul. Zău că e delicioasă mâncărica asta de ciuperci. Poftim la masă!
autor: Ana Maria Volintirescu
S-a auzit un „poc, poc, poc” din bucătărie, apoi un scârţâit de uşă. Bezna înghiţea totul, însă luminiţa de veghe din hol desena pe perete umbra unui picior ce se apropia mai mult cu fiecare „poc”. Totul până la un moment dat, când s-a ivit de după un pantof de sport… ciuperca fără cap!
autor: Ioana Slăniceanu
În ziua în care ciuperca întâlni hribul şmecher, îşi pierdu capul instantaneu. Îşi legăna piciorul, cât de feminin putea ea, sperând să fie la rându-i observată. Şi observată fu, într-adevăr, dar nu de cavalerul hrib, ci de tanti Tanţa. Care o culese veselă şi încropi o minune de tocaniţă.
autor: George Lica
Dau anunţ matrimonial la „Obiecte pierdute”.
autor: Andra Precupanu
Dragul meu, Îmi ești. Mai mereu.
autor: Otilia Machedon
Alerg după un zmeu. Mă împiedic.
autor: Dorina Drăgan
Tu bei vin. Eu sunt goală.
autor: Iulia Pârvu
Salt cu parașuta. Zdrang! Mare greșeală.
autor: Oana Setupwizard
Complicitate de sezon. Toamnă. Redevenim străini.
autor: Claudia Groza
Trenul porneşte. Ultima gară reprezintă dorul.