Înarmaţi cu topoare, brazii au început să taie oamenii, secţionându-le picioarele de la genunchi în jos. I-au înşirat apoi pe trotuar, sugrumându-le gâtul cu beteală, înfigând-le globuri direct în piele şi agăţându-le de haine doar ambalaje de bomboane, ca să moară de ciudă. I-au privit apoi cum sângerează până la moarte, transformând bulevardul într-un fluviu…
autor: Anna Pivovarna
În spatele blocului, jos lângă tomberoane, cu crengile pe jumătate uscate după Crăciunul fastuos, bradul zăcea într-o mare de ace. Paşii unui vecin își vărsau ecoul gol printre pereţi; nu se grăbeau. Probabil ducea gunoiul. Se strecură pe lângă o mașină şi, când ajunse aproape de ghenă, imensul pom se prăvăli peste el, parcă având…
autor: Ioana Slăniceanu
Hruşcă, da, Hruşcă îl chema pe brăduţul de un metru şi zece, categoria a treia, din ăla de 90 de lei. De fapt, acu’ avea doar un metru, că zece centimetri îi tăiase pasagerul său proprietar, ca să-i înfigă steaua-n frunte. Acum zăcea lângă tomberoane, cu crengile lăsate şi acele uscate. Cum ar fi putut…
autor: Valentin Rose
Cioc cioc! Două noaptea. Şi iar, cioc și cioc, mă duc. Vizor canci, becul pe culoar, stins. Întreb curajos: „Care mă-ta eşti, mă, la ora asta?” De dincolo se aude: „Brad!” „Brad? Hmmm, care Brad? Brad???” Plm, o fi vreun friend de pe FB, hai să deschid (o fi vreun american rătăcit?!?). Deschid. Pleaşc! o…
antrenament Motanov
De când n-am mai fost noi poeți! O poezie într-un comentariu cu monorimă în –ui.
autor: Motanov
În buzunarul nu știu cui Zăcea un cui Scos de alt cui (Chiar fiul lui!) Visând o răzbunare în rugini verzui.
autor: Diddle Did
Ştiu deja ce vrei să-mi spui, Crezi că sunt a nimănui, Dar eu nu mă dau oricui, Deja îi gătesc doar lui, Nu-ţi scot ţie niciun cui! Te pârăsc iubitului, Care e un tip mai şui, Prin urmare o cam pui. (poezia se numeşte Cum mi-am refuzat amantul sau, ca să rimeze: Băi, ai…
autor: Dinescu Dominique
într-un crâng maro-verzui, undeva lângă Vaslui, stătea sus într-un gutui un băiat cu ochi căprui, el şi gândurile lui.
autor: Mihaela Geangu
într-o zi cu soare şui mi-am luat pletele din cui mi-am pus zâmbetul hai-hui şi-am plecat fără să-ncui uşa dormitorului. unde? asta nu v-o spui.
autor: Mizu Ana
de pe podul dorului urlă gura beţivului care şi-a pus pofta-n cui în postul Crăciunului.