Poem scris de Silviu Gongonea, la Atelierul Mornin’ Poets #86 cu Bogdan-Alexandru Petcu , din 17 martie 2024, la tema rescrierii unor poezii mai vechi sau mai recente.
1.
el divinizează vrăbiile
zărește puțin linia orizontului
printre crengile cireșului
în doar patru ani
a reușit să ajungă
la coamele caselor
Suntem ceea ce suntem
unde și cum suntem
Mă întorc deseori cu cecilia de la școală
am părăsit
frânturi de voci, imagini
cum ar putea arăta locul perfect
Clipește în soare și dintr-o dată lovește cu laba
un fir de iarbă și cade frânt
În cutia poștală am găsit factura la apă
năsturele, cu toată tovărășia
doctrinele au construit drumul pe care mergem
plin de noroaiele lucrărilor
Pe la garduri câinii latră furioși
eu trag cu coada ochiului să nu aibă vreo spărtură
să nu ajungă la noi
O rog pe cecilia să îmi dea ghiozdanul
să se bucure și ea
de crăpăturile din asfalt
Găsește uneori câte un smoc de verdeață
am nevoie de ea ca de un indicator.
2.
o carne și pereții reci simt
îmi pare rău
îmi alunecă degetele pe vopseaua rece și îmi pare rău
pentru nevoile mele elementare
Cecilia ține în palme un soare cât un rățoi
timpul preface monitorul într-un vârtej
te întorci în locul în care ne-am întâlnit
simți arsura nu a rămas decât imaginea
în mișcare
cineva la o masă tastează de zor
pe câmpuri virtuale de rapiță și mușețel și sunătoare și mărăcini aleargă:
păcatul jubilării
Apoi te întreb: nu-i așa că trenul acela vechi ne așteaptă
ce mai face bătrânul, tot la pat? i-au înțepenit încheieturile, o carcasă de carne slăbită și oase măcinate de boală. Se spune că un fluture poate rămâne captiv într-un costum de scafandru însă e un miracol cum este eliberat. Te mai întreb un lucru: bolta de vie mai este îngrijită? Am înțeles că acum un an chiar el s-a suit pe scara de lemn, a tăiat cu precizie joardele inutile și a îndepărtat scoarța veche: Scaphoideus titanus, Eotetranychus carpini, Eriophthyes vitis. Știu că a crescut frumos cu mult rod, a făcut umbră și răcoare în vara aceea, când asfaltul rămânea fierbinte noaptea.
Simt pe întuneric o bucată de zid
aerul împinge o sfârlează.
