LE REV EST MORT, VIVE LE POV

Dragii noștri,

Am așteptat să definitivăm câteva modificări pe site, un pretext care să ascundă că de fapt ne e greu să o facem. Ce să facem? Să vă anunțăm că revista nu mai apare.

N-am reușit să vă îmblânzim pe suficient de mulți dintre voi, așa încât să putem publica în continuare revista. Costurile sunt mari, munca nu e ușoară și când cercul e strâmt, poate că asta înseamnă că nu merită. Revista va mai apărea o dată, la primăvară, cu susținerea voastră. Vom face atunci o mare strigare să ne trimiteți povestiri, să facem o ediție dodoloață.

(Update: marea strigare s-a făcut, ultimul număr a apărut, colecția completă și finală (martie 2012 – iulie 2013 + ultimul număr în iulie 2014) e aici.)

Celor pe care i-am îmblânzit, le mulțumim și le spunem că îi știm pe fiecare în parte și suntem recunoscători că ne-au ajutat – colaboratori, voluntari, sponsori, locuri în care am avut lansări sau am ținut ateliere, trupe, parteneri media, distribuitori, contese contabile, tutori, cei care au venit la lansări, s-au abonat, au cumpărat revista.

Ne-am gândit cum putem schimba centrul de greutate al activității noastre așa încât să fim relevanți și utili pentru voi. Așa că ne-am orientat pe site și pe ideea de antrenament.

Pe site am publicat până acum recomandări de evenimente venite de la cei care ne-au trimis comunicate de presă, evenimente pe care le-am considerat mișto pentru voi. Partea asta de mediatizare ni se pare importantă, pentru că sunt inițiative culturale care se fac cu efort, și știm cum e. Am mai publicat și câteva interviuri și vrem să facem asta în continuare. Nu vrem să publicăm articole cu tips & tricks despre scris, pentru că informația există și e de găsit, iar dacă vreți să fiți scriitori, nu e bine să vă încurajăm să fiți leneși! Nu vrem să apucăm nici pe cărări culturale pe care există deja drumeți – aveți ce citi mișto pe Bookaholic, Bookblog, Hyperliteratura, Liternet, Webcultura, Semne Bune, aveți rețea socială a cititorilor pe Booktopia. Pe rețelele noastre sociale vom mai sharui din când în când articole pe care le apreciem, din diverse surse. N-am pus niciodată, și n-avem de gând să începem, poze glam sau creative cu oameni sau pisici care citesc, sau cu citate despre asta. Se fac ușor like-uri multe din așa ceva, dar un like înseamnă atitudine, ne interesează mai mult comportamentul: citiți sau nu citiți? Că în declarații și deziderate suntem bogați.

Tot pe site, și mergând pe ideea de antrenament, am creat secțiunea Textele voastre, care are ca beneficiu esențial feedbackul. Dar trebuie să fiți un pic curajoși. Ca relația să fie echitabilă (fiecare să dea ceva), voi trimiteți textul, Motanov îl publică pe site, cu feedback la sfârșit. Așteptăm și feedback de la cititori, cu argumente – de ce îmi place, de ce nu-mi place. Puteți învăța mult și din feedbackul pe un text care nu vă aparține. Pe sidebarul acestei secțiuni am pus și un șir de linkuri spre site-uri-resurse.

De săptămâna viitoare, Motanov nu își va mai posta antrenamentele direct pe Facebook, ci pe blog, unde va scrie o scurtă povestire pe o temă, apoi va sharui tema pe profilul său de Facebook. Comentariile sunt binevenite în oricare dintre locuri.

Desigur, cel mai cuprinzător (într-o îmbrățișare) mod de antrenament rămâne atelierul. Avem ateliere de scriere creativă, de comunicare interpersonală, de scenaristică și de proiecte creative. La primăvară mai vin încă două. Aveți detalii despre toate în secțiunea Ateliere. [Update> Din octombrie 2015, atelierele s-au mutat pe Club Revdepov.] Am ales tutori care știu ce spun, știu și cum s-o spună, și care vă solicită: dau teme pentru fiecare curs. Pe teme dau feedback, feedforward, mintea se deschide și vede lucruri noi, iar cu suficientă voință deprinde noi obiceiuri. La atelierul de scenaristică s-a întâmplat să-l ascultăm pe Cristi Puiu de la 7 seara la 1 noaptea. Atelierele nasc întrebări și duc la autocunoaștere, pe lângă alte rezultate mai evidente.

Enough about us, voi ce mai faceți?

PS: Abonații vor primi un mail cu variante de despăgubire :) Că doar n-o să-i păgubim taman pe ei!