Poezie scrisă de Andreea Oprea, apreciată de Șerban Axinte, la atelierul Mornin’ Poets, pe 30 ianuarie 2022, la tema cuvintelor considerate nepoetice.
intru în bucătărie
dar nu e bucătăria pe care o caut
îmi fac ciocolată caldă cu lichior de fistic
îmi tai degetul
& rămân cu starea pe care ți-o aduce
contactul atât de intim
cu propriul sânge
poate aveam nevoie
mă țin bine în carcasa mea de
space rock și duduieli terapeutice sickick
aș explora spațiul aș da o petrecere monstru
dar n-am energie
renunț la medicamente și gânduri obsesive
dorm câte 3h la prânz
dar mă trezesc cu capul plin
de parcă aș fi ieșit din rebus
îmi pun rochia albastru spirt
dansez afrodita
uneori corpul dă semne că a înțeles
apoi aștept manifestarea în exterior
dar se întâmplă
doar scârțâitul parchetului
sub picioare