Povestire scrisă de Dana Voicu, aleasă de Horea Sibișteanu la Creative Writing Sundays, pe 26 februarie 2023, la tema: „un text cu o scenă unde un personaj este pus într-o situație proastă pentru că știe un secret despre viața sexuală a cuiva.”
Bibi e subțire și îmbrăcată în negru. Și-a pus mânecă lungă să acopere tatuajul. Și-a scos pentru azi și cercelul din buză. Buclele verzi și roz ascund undercut-ul de la ceafă.
— Bună, bunicule!
— Ce face deșteapta lu’ bunicu? Dă să pupe bunicu’!
— Bine fac, cu învățatu’.
— Așa bunicule, că tu ești cea mai deșteaptă din familie!
— Bună, bunica!
— Cristos a înviat, domnișoară! Așa se zice!
— Adevărat a înviat, intervine Adrian, ginerele.
— Of, tineretu’ ăsta nu mai știe nimic, comentează soacra.
— Las-o-n pace, hai, ia florile astea și să ne așezăm la masă, zice fiica.
— Ce beți?
— Eu beau o țuică cu ginere-miu! Bem, tată?
— Da, bem.
— Tu?
— Vin, mersi!
— Și madmoazela?
— Suc, bunica.
Și uite așa stăteau ei la masă, ciocneau ouă și vorbeau nimicuri. Nepoata nu vorbea decât dacă era întrebată. Oricum, venise la masa de Paște mai mult de gura alor ei, n-avea niciun chef, dar încerca să fie drăguță.
— Și tu, vreun băiat p-acolo pe la facultate? Nu-ți place de nimeni?
Fata devine brusc interesată de ornamentele de pe salata boeuf.
— Nu, bunica.
— Eeee, dar odată și-odată trebuie să-ți găsești un băiat!
Nu-i place salata, dar își pune cu o lingură în farfurie.
— Lasă, dom’le, fata în pace, că ea învață, nu-i trebuie hăndrălăi, nu-i așa, bunicule? Deșteapta lu’ bunicu, zice bătrânul, zdruncinând vesel din cap și din umeri.
Desface cu furculița grămăjoara de salată, ia un bob de mazăre și-l bagă în gură.
—Dragă, fata nu e bine să stea singură. Hai, că Politehnica e plină de băieți, zice bătrâna șugubăț.
Tasează cu furculița salata până devine o masă galbenă ca un piure.
— Eu îmbătrânesc, așa că dacă nu te grăbești cu strănepoții, n-o să aibă cine să ți-i crească. Uite, maică-ta s-a măritat la 19 ani și nu i-a mers rău. Și eu, la fel.
Furculița zgârie porțelanul, face straturi prin amestecul din farfurie. Mamei i se strânge stomacul.
— Ce-ar fi să ne vedem fiecare de viața lui. Eu m-am măritat ca să scap de aici. Și tu erai cu burta la gură, d-aia te-ai măritat. Nu cred că vrei să intrăm în subiectul ăsta.
Fata se uită mirată la mamă dar pare recunoscătoare că i-a tăiat-o bunicii.
În partea cealaltă a mesei tatăl și bunicul s-au lansat într-o discuție despre bujii. Pare că nu mai sunt deloc atenți la ce se întâmplă.
Ia cu grijă bucăți de terci și le întoarce așa cum întorci brazdele de pământ când sapi grădina.
— Ce faci cu mâncarea aia, te joci, păi eu d-aia m-am chinuit?
Bibi lasă cuminte furculița jos. Vocea ascuțită a soției îl face pe bunic atent și dornic să relaxeze atmosfera.
— Eu mă duc în balcon la o țigară, bunicule. Vii cu mine?
— Da, vin, zise fata fericită că scapă de la masă.
— Păi, da, la fumat! Că de mâncare abia s-a atins, comentează cu ciudă bunica.
— Mai taci, că ai o gură… ne-ai căpiat, zice bătrânul.
— Că doar n-oi vrea să tac și azi, în zi de sărbătoare!
— Hai să fumăm amândoi, frumoasa lu’ bunicu!
Bunicul și nepoata ies în balcon. La masă se lasă liniștea. Ginerele, fiica și soacra se privesc.
— Ce vă mai dau?
Nici un răspuns.
— Adrian, am și ciorbă.
— Nu, mulțumesc!
Fiica dă paharul de vin peste cap și izbucnește:
— Auzi, când o să termini cu discuțiile tâmpite? Ai o obsesie cu „când o să-și găsească un iubit”? Chiar nu poți să încetezi? În loc să fii mulțumită că mănâncă, că merge la școală, că are cât de cât un echilibru, tu începi cu prostiile! Ce iubit? Noi ne luptăm de doi ani să o scoatem din anorexie și pe tine te interesează dacă se fute? Ești întreagă la cap?
Bunicii îi trece brusc veselia și devine îngrijorată. Oftează.
— Iartă-mă, mamă, nu mi-am dat seama. Am văzut că nu mănâncă.
— Păi, și dacă ai văzut că ceva nu-i convine, nu poți să taci?
Cu o voce împăciuitoare, femeia se apără încercând să dreagă lucrurile:
— Întreb și eu ca omu, n-am voie? Poate că dacă ar avea un prieten, i-ar fi mai bine. Nu-i normal să-și găsească un băiat? Are 23 de ani, totuși!
— Și ce dacă are 23? De unde știi tu ce e normal pentru ea? Tu, tu ești normală? Zi!
Bunicii i se umplu ochii de lacrimi și pleacă în bucătărie.
— Măi, potolește-te că nu i-a făcut nimic. Vorbește gura fără ea, de unde să știe biata femeie că face gafe?
— Hai, lasă-mă, ești atent doar la ce ai în farfurie sau vezi și ce se întâmplă? Aproape că o hărțuiește, nebuna!
Soțul o ia de mână și-i șoptește:
— Gata.
Ușa de la balcon se deschide și cei doi se întorc la masă. Mama și tatăl se binedispun ca la comandă.
— E foarte interesant ce învață copchila asta la școală! Inginerii de mediu o să salveze lumea, zice bunicul mândru.
Fata butonează telefonul. Se apropie de mamă și-i șoptește:
— A terminat și Laura cu ai ei. Eu aș cam pleca.
— Du-te. Pup-o din partea mea! Nu te supăra pe bunică-ta, știi că așa e ea.
— Da, știu, stai liniștită.
Bunica se întoarce din bucătărie. Are ochii roșii dar zâmbește binevoitor:
— Cine vrea desert? Am făcut doboș.
— Eu nu mai pot. Și trebuie să plec, am de lucru la un proiect, zice Bibi.
— Nu se poate să nu mănânci tort, se pornește cu ton de ceartă bătrâna dar întâlnește privirea de metal a mamei și-și ia seama:
— Cum vrei tu, mamă, le dau alor tăi la pachet și mănânci acasă.
Fata se îmbracă, bunicul o îmbrățișează:
— Pa, bunicule, ai grijă, mai pune ceva carne pe tine.
— Pa, iubire, zice și bunica și-i strecoară în mână două hârtii de o sută de lei.
— Buni, nu-i nevoie, protestează fata.
— Ia acolo, sunt din banii mei, nu știe bunică-tu, îi șoptește la ureche.
— Mulțumesc! Pa, la revedere!
— Pa, puiule, ne vedem acasă, zice mama.
— Pa, drăguțo! Vii cu Laura diseară?
Bibi se înroșește și-i răspunde repede lui taică-su:
— Nu, nu știu.
Ușa se trântește în urma ei. Se întorc cu toții la masă. Bunica vine cu tortul.
— Sper că voi mâncați.
— Sigur, zice ginerele.
Taie tortul și pune felii mari pe farfurii de desert.
— Cine e Laura?
Mama rămâne pentru o secundă cu lingurița în aer.
— O prietenă, îi răspunde. N-ai tu treabă!
— Genial doboșu’, zice ginerele mâncând cu poftă.
