Poem scris de Ioana Podeanu, la Atelierul Mornin’ Poets #105, cu Miruna Vlada, din 16 februarie 2025, la tema sănătății mintale versus poezie.
În curte ies din pământ pietre de râu
Stropite de sudoarea tinereții bunicilor mei
Copilul tuns castron cu pulover în carouri verzi și roșii
Strânge ca un șarpe boa
Florile de metal ale porții cărămizii
Doi ochi verzi se pierd
În așteptare
[O mașină trece pe drum. Dar nu e albă]
Au promis că vin azi
Drumul ocolește un zarzăr plin cu fructe roșii
Gustul dulce al copilăriei în soare
Împletit cu gustul amar al fructelor
Pe care s-a așezat ploșnița
Disipării din amintire
A chipului
Propriei mamei
[O mașină trece pe drum. Dar nu e albă]
Au promis că vin azi
Copilul privește prin gratiile porții cărămizii
Drumul se pierde până la zarzărul
Cu gust dulce și amar
Mașinile trec una după alta
Dar nu sunt albe
Ochii copilului coline stropite cu rouă
Rămân blocați
În așteptare
[Se aude zgomotul unui motor. Ecoul parchează în prezent]
Ți-am promis că vin azi
[Un adult în brațe cu un copil intră în casă. De la zarzăr, pare doar un adult. Pe florile de metal ale porții atârnă piele de șarpe năpârlită].
