Poem scris de Cristina Boncea, la Atelierul Mornin’ Poets #105, cu Aleksandar Stoicovici, din 2 martie 2025, la tema sfârșitul cuvintelor – poemul colaj.
niciodată n-am mai râs atât de tare
spărgeam pahare ca mariah carey, un râs de milioane
de euro, le-am fi dat foc dansând tribal în jurul lor.
la spital eram triști, bunica ta avea cancer
în acel vis m-ai luat în brațe, mi-ai spus că mă iubești
primesc un bilețel pe care scrie „fuck off!”
n-am plecat din liceu, încă îți cauți anima.
„fantomele n-au drepturi” am răspuns.
am mai visat că mă salvezi din infern,
dar tu ești orfeu și m-ai lăsat să mor
dacă eu nu sunt ea , tu de ce ești el?
ai fugit cu banii ca un trădător.
