Poem scris de Simona Sigartău, la Atelierul Mornin’ Poets #75 cu Mugur Grosu, din 17 septembrie 2023, la tema parodiilor. Textul sursă a fost Celei care minte, de Ion Minulescu.
Reziliență e numele tău de cod
Și în numele tău îmi strâng talia în fața tuturor
Și în numele tău înghit și iert și o regândesc
E vechi păcatul și nu ești prima vinovată!
În cinstea poeziei tale
Am strâns din pumni și am urlat
Și am crezut că tu ești vocea mea
Și am aruncat peste tine osanale
Și am vrut să fiu ca tine.
Toată frumusețea mea a stat la picioarele oboselii tale și am fost dispusă să-ți înalț un roboțel din cutiile de xanax
De dragul vremurilor în care nu existau termene de expirare.
Și m-am trântit pe covor ca o variantă a fiului meu și am spus că tu ești perfectă și eu doar un ciot departe de toate așchiile sărite din mari întâlniri.
Dar iată
Toată puterea mea e trântitul unei uși
Vino și spune-mi cum faci
Ești trasă la față și frumoasă, frumoasă.
Deschide gura și spune-mi cum faci
Minte-mă și convinge-mă că există mereu ceva mai presus de pantoful care se șterge de tine
Ceva mai presus de șușotelile binevoitorilor
Ceva mai presus de hainele înmuiate în alt pat.
Și mai ales spune-mi câte ode primești pentru această mare mare mare putere?
Eu știu c-ai să rămâi și mâine
Dar pentru că brațele tale sunt fixate cu deschidere spre noi
O să te iert- e vechi păcatul
Și nu ești prima vinovată!
Și nu-ți cer să te uiți în ochii mei și să vezi că ești etalonul pentru fiecare bărbat care calcă în rahat și vrea ca rezistența materialului tău să se ia și la noi
Și nu-ți cer să vezi că ai construit un divan pentru toată nesimțirea lumii
Și nu-ți cer să vezi că puterea ta e dosul palmei atunci când eu plec
Și nu-ți cer să mă înveți nimic din mijlocul marii iubiri
De unde se urlă a disperare și a singurătate
Vreau doar să îți pot duce minciuna în spate
Să bem un pahar de rozé și să plângem ca două proaste
Și una să fie bunătatea infinită și cealaltă să fie haosul și frustrarea
Să nu îmi explici de ce nu pleci, doar să mă ții în brațe și să învăț de la tine cum trebuie să fie o femeie d e m n ă
Să tacă să facă să dreagă să se uite în altă parte când se pune reflectorul pe al ei amant
Despre care nu spune niciodată că e stăpân, norocul vieții noastre, norocul tuturor.
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Când pruncii noștri au adormit și visează că Maica Domnului le face jucării
Când suntem doar softuri cu opțiune de wet look & dixpix
Să strângem din dinți și să spunem că suntem niște femei de neratat.
Să bem paharul încă o dată
Și să ne rugăm până în zori pentru iertarea celor care pleacă de la stăpân
