6 mai , 2015

Clar de lună

Povestire scrisă de Andreea Stătea nemişcat la marginea luminişului, o adiere uşoară spulberându-i pletele despletite. Noaptea era tânără, neagră cu o tentă verzuie, iar luna îşi arunca leneş razele deasupra pădurii. Jean-Claude trăgea tacticos dintr-o pipă veche de sute de ani, iar ochii săi ca de lapis lazuli păreau să ardă în interiorul orbitelor. Tutunul…

Citeşte mai departe →

14 ianuarie , 2015

Fiul

Povestire scrisă de Georgi Un scârțâit de roți de mașină urmat de o serie de bubuituri înfundate îl treziră pe bărbatul mai tânăr care dormea cu capul pe masa din bucătăria „de vară” – o cămăruță care mirosea tot timpul a prăjeală – din spatele casei lui Ion. În celălalt capăt al mesei plină cu…

Citeşte mai departe →

13 ianuarie , 2015

Tata

Povestire scrisă de Alexandru Frânturi dintr-o memorie incărcată cu poveştile lor. I-am înţeles prea târziu ca să le mai pot mulţumi. Se bucurau prin curte că venise tata de la Bucureşti. Eu, care ma născusem de puţin timp, eram ţinut în casa noastra veche din Buturugeni, judeţul Giurgiu. Tata a trecut pragul uşii incălţat, nerăbdător…

Citeşte mai departe →

12 ianuarie , 2015

Patru fete

Povestire scrisă de un Narator Nărăvit Patru fete, cu fețele netede, obosite,  sau doar plictisite, stăteau într-o după-amiază de iulie, pe o bancă, lîngă rîu. Banca din scînduri vopsite într-un verde mohorît, era singura plasată pe chei, la marginea unui delușor artificial. Razele fierbinți loveau prundișul aleilor, arbuștii ornamentali, coroanele neclitite ale copacilor, iarba cosită…

Citeşte mai departe →

29 septembrie , 2014

Maxentiu și Lefter

Povestire scrisă de Iza Maxentiu este alcătuit din urechi, mustaţă şi manta şi-l poţi găsi azi peste tot. Cu ceva ani în urmă creştea şi în Sera din Codlea, iar mai târziu, cu ajutorul modernizării literaturii, scriitorii au reuşit să producă unul pe cale literară, prin inovare. Maxentiu nu umblă niciodată singur. Dar, poate fi…

Citeşte mai departe →

28 septembrie , 2014

Misiunea

Povestire scrisă de Ana – Din ce staţie să iei metroul… păi, depinde unde vrei să ajungi… Un răspuns care te bagă şi mai mult în ceaţă, care te derutează şi mai mult decât eşti deja, şi în acelaşi timp un răspuns atât de firesc şi de adevărat, pe cât de absurd este. Dar care…

Citeşte mai departe →

27 septembrie , 2014

Portocale

Povestire scrisă de Mădălin Nu știu de ce în ziua aceea am intrat în Cișmigiu pe la ceas. Niciodată nu intru pe acolo. Din comoditate cred, de cele mai multe ori, intru pe la Zalomit. Cu toate astea, dacă nu aş fi ales intrarea principală în acea zi, nu l-aş fi întâlnit niciodată. După ce…

Citeşte mai departe →

Colecționăm proză scurtă, din 2012

Abonează-te la scrisorile lui Motanov!