Poem scris de Raluca Urse, la Atelierul Mornin’ Poets #94, cu Lia Faur, din 14 iulie 2024, la tema corp-adolescență-evoluție.
( marea nebuloasă andromeda este o galaxie spirală )
iată
cu aceste mâini s-a atins
cu aceste mâini
s-au atins alte mâini
cu aceste mâini s-au mângâiat și sexuri și creștete de copii și câini
și cărti
și lumină
cu aceste mâini s-a scris de câteva ori
de câteva ori
cu aceste mâini s-a stins focul.
( care se află la aproximativ 2, 5 milioane de ani lumină depărtare de pământ )
iată
cu aceste picioare s-a mers
cu aceste picioare s-a mers și prin iarbă și prin urină și prin flegme
și prin mări
și prin muzee
și pe spatele tatălui
și peste cuvântul mamei.
pe aceste picioare
s-au urcat și omizi
și păianjeni și tânţari și urzici
din aceste picioare s-a supt și sânge.
( cu un diametru de aproximativ 140 000 de ani lumină ea ar conţine circa un milion de stele)
iată
din acest cap s-a urlat
din acest cap s-a plâns
s-a vorbit s-au spus cele mai mari minciuni
acest cap s-a umplut și de păduchi și de ură și de vânătăi și de cucuie
și de dragoste
și de milă
și de neant
în acest cap s-au potcovit gânduri.
( galaxia andromeda se apropie de soare cu o viteză de aproximativ 300 de km pe secundă)
iată
nu mă pot uita la trupul meu
eu nu mă pot uita decât la umbra trupului meu
care
( orice ar fi )
rămâne neschimbată.
spre deosebire de trupul meu
în umbra trupului meu nu am umblat
spre deosebire de trupul meu
prin umbra trupului meu nu au umblat niciun eu, niciun bărbat, nicio boală &
nicio vină
în umbra trupului meu nu trăiește nimic
în trupul meu nu s-a trăit nimic
iată
umbra trupului meu va înghiti în cele din urmă trupul meu
( andromeda si calea lactee se vor ciocni peste aproximativ 2,5 milioane de ani. În urma coliziunii, galaxiile se vor unifica )
