Poezie scrisă de Claudia Ciobanu , apreciată de Ștefan Manasia, la Atelierul Mornin’ Poets , pe 2 octombrie 2022, la tema poemului de dragoste în vers liber.
Ar fi o casă împrejmuită de sârme cu rufe albe
Vântul le-ar ridica în jete și țesătura ar ondula nisipul
Tălpile noastre ar avea urme de pulbere anti-alunecare
Ne-am pune aripi unul altuia cu mâinile goale, printre cearșafuri
Gâtul ți-ar mirosi a biscuți cu unt. Te-ar trezi foșnetul trasului meu din țigară
Ne-am uita unul la altul și am ști că ne suntem destui, că ne putem iubi fără cuvinte
De legătură.