text de Traian Stanciu
Summer Well începe să pună ușor-ușor un bookmark serios în agendele celor ce caută – nu fără pretenții – muzică live și atmosferă bună. Am fost pus într-o situație delicată consultând line-up-ul de anul acesta, dar am dat rapid un YouTube search și m-am pus un pic la curent cu ceea ce urma să ascult în cele două zile. Dar până acolo, să o luăm metodic.
Organizarea:
De departe, Domeniul Știrbey e cel mai frumos și potrivit loc pentru un asemenea festival. Ținând cont și de caniculă, verdeața, lacul și depărtarea de poluare au făcut aerul respirabil. Felicitări Livada că nu fac concesii financiare în a rezerva an de an acest loc.
Transportul în schimb a fost unul dintre punctele slabe. Plecarea dintr-un singur loc a făcut ca lumea să se îngrămădească în autobuze la o oră 4 sau 5 la care niciun nor nu a vrut să fie pe cer. La întoarcere a fost măcar răcoare, dar ridicatul din umeri al ratb-iștilor la întrebarea „mai vine vreun autobuz?” a produs iarăși frustrări. O altă nemulțumire este legată de prețul de 7 lei pentru o bere sau un suc care la 40 de grade a făcut pagube serioase la portofel. Lipsa luminii la toaletele, micile neînțelegeri apropo de accesul partenerilor (cine v-a acreditat foto, nu aveți badge etc) cred că sunt reglaje încă fine care în timp se vor rezolva.
Acestea sunt cred singurele puncte slabe, în rest, multitudinea de activități (balon – mare, mic și de săpun!, labirint, tiroliană, trambuline, badminton, proiecții, slackline, stenciluri pe tricouri, stand up paddle surfing – am zis bine? – și multe altele), standurile (tricouri și rochițe, reviste, caligrafie, stickere și handmade, sacoșe din meshuri reciclate, motociclete, limonadă caritabilă șamd) varietatea mâncării, prezența subtilă a celor de la pază și faptul că nu ne-am călcat în picioare pentru că a existat un număr limitat de bilete (cred că a fost cea mai mare participare de până acum) au făcut ca cele două zile să treacă exact ca o vacanță răcoritoare.
Muzica:
Trebuie să recunosc, nu am fost chemat spre scenă de ceea ce am auzit. Nu sunt nici un mare consumator de indie, dar trecând prin dreptul gazonului de mai multe ori, nu am văzut mari diferențe între prezențele trupelor de la diferite emisiuni tv sau Eurovision și cea de pe scena din fața unor zeci de mii de oameni.
Prima zi nu mi-a spus nimic din punt de vedere muzical. Dacă generațiile trecute se manifestau prin anarhie, mesaje anti-sistem sau pur și simplu zbânțuială consumatoare de energie, cea de azi pare tristă și ușor obosită, acordurile de pe scenă părând să nu dorească să deranjeze un public care putea foarte bine să fie la o întâlnire de afaceri unde a lăsat radioul deschis încet ca să treacă timpul mai plăcut. Cel mai interesant mi s-a părut John Newman, care s-a prezentat ca un rockstar, transpirând serios într-o încercare chiar reușită de a oferi „un concert”. Capul de afiș al zilei, Bastille, mi s-a părut de departe cea mai slabă trupă a zilei, cu o lipsă uriașă de mesaj și chiar de cuvinte, dar apreciată de un public adolescent.
A doua zi a început bine, cu Reptile Youth, niște băieți care au resimțit din plin ce înseamnă canicula în România și care au renunțat repede la haine, au facut niște crowd surfing și au reușit să mobilizeze un public care altfel ar fi stat la un suc, la umbră. Ca senzație generală, în ambele zile au venit pe scenă muzicieni care mai degrabă arată bine decât prestează, motiv pentru care nu m-am lăsat păcălit de țipetele din fața scenei, am ciulit atent urechea o piesă, două, și apoi am mers la o bere și un falafel.
Reptile Youth
Senzația tuturor celor cu care am vorbit a fost că The National și Placebo trebuiau să fie cele două capete de afiș, probabil nu s-a putut, dar așa ar fi și meritat. Deși nu simpatizez trupa, The National a avut un show bun, a arătat ca o trupă adevărată de concert și, deși americani, mi s-a părut cam cea mai britanică prezență, curată, ușor prea cuminte și fără exagerări. Pe Placebo îi așteptam, după trei trei alte concerte ale lor la care am fost și curios să aud noul album live. Nu m-au dezamăgit, ba mi s-a părut că au activat foarte bine un public spre final de puteri după două zile lungi și toride. Un show adevărat, așa cum trebuie să aibă un headliner, poate că a vorbit și experiența lor mai mare, poate exagerez eu pentru că-mi place de ei. Mi s-a părut că au fost cu ceva clase peste restul trupelor.
Summer Well 2014 ne-a trimis acasă mulțumiți că am mai bifat live trupe sau muzicieni pe care-i vedem doar pe YouTube și cu părerea de rău că mai avem un an de așteptat până la următorul festival-vacanță.
Mai multe poze, în album.
