8 februarie , 2023

WHISKEY ȘI RAMEN

WHISKEY ȘI RAMEN

Poeme scrise de Ioana Pătulea, la Atelierul  Mornin’ Poets,  cu  Gelu Diaconu, pe 29 ianuarie 2023, la tema poeziei citadine.

whiskey și ramen

M. i-a pierdut mâna lui D.
fețele se adună în fâșii,
reziduuri în memoria de scurtă durată,
D. nu mai are baterie și se întunecă gândește M.
apa se adună în vârful nasului, în picături,
micul oraș cu susul în jos,
se izbește de drumul marcat de simboluri necunoscute
neonul se dezmorțește în valuri
orice ai face, rămâi la limita luminii
înfipte în clădirile de sticlă
logouri familiare îl încălzesc pe M.

M. intră într-un bar de karaoke,
comandă un whiskey și ascultă un grup de tineri care cântă ABBA
amețiți și veseli, în costume apretate, cântă nesincronizați,
știe cum să ajungă la hotel, dar nu se grăbește

D. soarbe din ramenul fierbinte
verifică adresa hotelului în agendă
oamenii se mai rătăcesc, gândește D. și privește
ochii obosiți ai japonezei, rochia ei din paiete, mestecatul ei absent

 

ceai de tei

florile de plastic transpiră în bucătăria saună
frunza de tei uscată, atinsă de flacără
cade pe gresie formă obscenă
o caricatură plină de cruzime
D. privește pe geam: nu recunoaște mașinile parcate,
își schimbă locul în fiecare seară
bucăți de tetris în căutare de spațiu.
dacă cineva mi-ar edita viața ca în show-urile de pe TLC,
aș avea mai multe povești de spus, gândește D.
îl așteaptă pe M. să-i povestească de colega ei
care s-a certat cu bărba-su azi dimineață la metrou
și toți oameni ascultau cu ochii în telefon
la fereastra din față silueta fără chip și păr se plimbă în spatele perdelei
scoate o pereche de adidași pe pervaz la uscat
M. iar o sa zică că e un jeg de oraș

 

vodcă și suc de lime

D. și M. nu au nimic de făcut azi:
cocoțat pe un flamingo din plastic
pielea ușor bronzată a lui M. lucește
deasupra lui norii lichizi se dezintegrează domol
peste vilele obscen de luxoase
peste piscinele cu apă turcoaz
D. stă rezemată de peretele cu palmieri Art Deco
ceva măreț o să iasă din frica asta spune D. cu voce tare
însă M. nu o aude
dacă aș putea să fiu orice aș fi scheletul unui panou publicitar
însă M. nu o aude

pe cealaltă parte a splendorii
smogul se încolăcește de gâtul zgârie-norilor
echilibrul fragil se îndoaie
soarele se agață de umerii orașului
filtru pentru selfie-uri de golden hour

în toropeala nopții îmbibate în vodcă și suc de lime
aproape de Sunset Boulevard
M. conduce absent D. gândește cu voce tare

#ioana pătulea

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *