Poezie scrisă de Simona Sigartău , apreciată de Ligia Keșișian, la Atelierul Mornin’ Poets , pe 30 octombrie 2022, la tema poveștilor în poezie.
și să murim
întoarcerea din trei a fost excelentă pe un drum pustiu
şi te-ai gândit că afecțiunea de tată trebuie demonstrată
printr-un un sărut brusc.
E vina mea.
Am 25 de ani şi strălucesc
Mă retrag cu un zâmbet și bag a-ntâia.
Tremur de spaima că nu mai ajung la fiul meu,
că nu mai apuc să înrămez fotografii cu uniforme.
că mă găsesc ai mei pe o masă şi pe fruntea mea
o să fie crestat curvo.
Mă rog să cobor întreagă şi să intru la ore,
rușinea scârțâie sub tălpi ca o placă de polistiren.
Zăpada îmi viscolește în stomac,
mergi lângă mine ca un învingător,
calculezi deja ora şi locul următor –
Eşti un vânător odihnit, tu alegi doar animalul deja lovit.