Poezie scrisă de Sorin Smărăndescu, apreciată de Robert Elekes, la atelierul Mornin’ Poets, pe 16 ianuarie 2022, la tema spectrele trecutului versus spectrele viitorului.
lăstarii translucizi ți se lasă
limpeziți ’n cadre sepia
scârba tristă pe malurile niciunde
îmbrăcați de păreri de rău
cu care-ți ’nd#pi n#stalgiile gata-
mbălsămate expus #bscen
vederii l#r te seacă
purtat ’n sus de lifturile tale interi#are pe care le credeai cauterizate
te depui greu pe creștetul c#r#anel#r arse și-ți lași privirea să cadă-n vastul neunde
până când te h#tărăști să-ți întinzi la uscat vechile l#g#grame-n care persistă aburul
liniil#r ’n nuanțe de #cru lipsite de adâncime regretele tale cu țesătură iremediabil
destrămată după nenumărate ref#l#siri abuzive ți-adulmeci mir#sul acru-n palme
și pro#iecția răsturnat-a utilității tale expirate pe fâșii de frunze ce-ți suf#că umerii
ca-ntr-# c#amă de prezervative din care trecutu-ți prelinge pe șale sperma lui rece
capul dens al semințel#r tale filif#rme
scurmă lizierele n#i fără să trădeze
știusei c-ai putea rămâne niciunde
cu #chii h#lbați ’n tine
neplauzibil atât de bine acum ți-
ești un leu bej fericit
c#lții tăi t#t albi
ca mai târziu semințele tale trunchiuri ți-așteaptă n#aptea s-#-ntâmpine
să-i mulgă sânii gr#și să irupă și să-ți ’ndese-n gură bucată cu bucată tandrețea
lunii ei cu #chii sparți ’n lacrimi em#ția frum#sului neunde-
n care te suf#că cercuri c#ncentrice c#astele trupuril#r tale trecute
ce-ți traversează lipsite de remușcări mem#ria curvă nu ai fi-ncetat
s-# vi#lentezi cu arbitrarul respirației tale limită
supraviețuirii albul c#lțil#r tăi nedezmințit
pietre semințele tale-ți dezmiardă-
ndat#rit#are p#emele brun niciunde
levigate sub pașii trecuți
’nt#arse-n afară n-ai fi știut t#ate astea
urmau să se petreacă-nt#cmai ai fi rescris
ceva prestabilit secvențierea prafului
recăzut ’ntre gheare
