Poezie scrisă de Maria Cârstian, apreciată de Marin Mălaicu-Hondrari la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 28 februarie 2021, la tema Bosonul Higgs sau așteptarea unui om, care nu mai are multe speranțe de la viață, dar totuși așteaptă să i se întâmple ceva.
1.
Flamed trees lie in the streets
și-mi demonstrez că totul
există altundeva –
tencuiala umflată
mutilarea
sacii cu nisip revărsându-se
orașul fără miros
labele negre care vin noaptea
cusăturile strâmbe
femeile care nu au unde
doar nu crezi că ai unde să fugi?
evit și compensez
sunetul fâșâit care acoperă
orice alt sunet
Să ajuți. Să reprimi. Să ajuți.
Să ajuți. Să ajuți. Să ajuți.
Să reprimi. Să ajuți.
I’m going down to Geneva, baby.
