Concursul trimestrial de povestiri, ediția 15, a fost jurizat de scriitorul Adrian Schiop (ați văzut ecranizarea cărții lui?). Îi mulțumim mult și le mulțumim de asemenea celor care ne-au trimis povestiri (peste 30), succes data viitoare și felicitări celor care au scris textele selectate! Vor apărea pe site în curând.
Următorul concurs de povestiri are deadline 1 septembrie, pregătiți operele!
Avem 3 premianți, care câștigă un loc la Creative Writing Sundays, seria care va începe în septembrie 2019.
Textele au fost trimise la jurizare anonime, deci numele autorilor sunt adăugate de noi în textul de mai jos, scris de Adrian Schiop.
- Ziua mondială a elefanților – Maria Orban
Înainte de divorț, bărbatul vine să-și ia catrafusele de la soția lui; n-o face singur, ci împreună cu alt cuplu, probabil cei mai buni prieteni lor. Povestirea, construită cinematografic, ca un scurt-metraj, frapează prin economia mijloacelor de expresie și prin felul cum, din detalii colaterale, construiește tensiunea psihologică dintre personaje. Curenții care fac narațiunea să curgă și relațiile dintre cei patru să câștige tridimensionalitate/profunzime sunt subterani, la suprafață se vede doar o flecăreală simpatică (despre ziua mondială a elefanților, muzica de la chefurile lor din liceu), spartă discret de detaliile tehnice despre procedura de divorț. După ce prietenii lor pleacă, femeia dă în sfârșit cărțile pe față, dar nici în acest moment lucrurile nu derapează în patetism, tonul rămâne reținut („conținut”), iar cadrul, aseptic și civilizat.
- Dieta – Astrig Popescu
Trei femei single, în jur de 30 de ani, fac o escapadă de weekend la mare. Una dintre ele așteaptă să-i apară iubitul, reținut de niște sarcini de serviciu, care se tot prelungesc; tema ar fi, deci, singurătatea femeii corporatiste la 30 de ani. Momentul când acesta anunță că nu mai poate să vină dă semnalul pentru începutul petrecerii, cele trei femei renunță la dietă și se îmbată crâncen. Dialogurile sunt amuzante, naratoarea (povestirea e la persoana I) are autoironie, iar narațiunea curge dezinvolt, ca un fel de Lavinia Braniște mai soft, fără precaritate financiară și cu cont de instagram pentru pozele din vacanță. Dar, chiar și în acest cadru mai safe, singurătatea roade la fel de tare pe dedesubt.
- Un apartament circular – Irina Lupu
Povestirea e experimentală, conceptuală, și descrie aventurile unui locatar în apartamentul lui escherian, povestirea jucându-se cu distorsiunile de perspectivă: dimensiunile devin fluide, când ca sub o lupă, când ca sub un ochean întors. Stilul susține conceptul – relatarea e făcută la persoana I și e constituită dintr-o singură frază, în acord cu o subiectivitate exacerbată tiranic, incapabilă să controleze cognitiv o lume inconsistentă ontologic.
