Poezie scrisă de Oana Nasta, apreciată de Svetlana Cârstean la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 14 octombrie 2018, la tema „dimineața”.
Dimineață,
pantaloni scurți,
pielea de găină,
mâna mamei,
bluza ei răcoroasă,
cu buline,
soarele care trece munții,
ca o rată întârziată,
abia după 11.
Îmi bag capul în această amintire
ca într-o căciulă din blană de iepure.
Mă lungesc lângă ea, în lumină,
cu voluptatea degeratului,
care-și afundă mâinile
în niște buzunare calde.